Impactul Fintech asupra băncilor si reglementarilor acestora

În data de 19 februarie 2018 Comitetul de la Basel privind Supravegherea Bancară (CBSB) a publicat Raportul privind implicațiile dezvoltării fintech pentru bănci și autoritățile de supraveghere bancară[1]. Lucrarea evaluează modul în care inovația bazată pe tehnologie în serviciile financiare sau "fintech" poate afecta industria bancară și activitățile supraveghetorilor pe termen scurt și mediu.

În cadrul acestei analize sunt prezentate câteva scenarii de dezvoltare a activității financiar-bancare și este evaluat potențialul lor impact asupra industriei bancare. O temă comună în diferitele scenarii este aceea că băncilor le va fi din ce în ce mai dificil să își mențină modelele operaționale actuale, având în vedere schimbările tehnologice și așteptările clienților. Experții din industrie consideră că viitorul bancar va implica din ce în ce mai mult o bătălie pentru relația cu clienții. În ce măsură legătura cu clienții va fi deținută de către bănci sau de către noile companii fintech variază în funcție de fiecare scenariu. Cu toate acestea, supremația băncilor existente va fi contestată în aproape fiecare scenariu.

Apariția fintech este doar ultimul val de inovare care afectează industria bancară. În timp ce băncile au trecut prin mai multe faze de inovare tehnologică, fintech are potențialul de a reduce barierele de intrare pe piața serviciilor financiare, de a transforma datele despre clienți într-o nouă marfă și de a conduce la apariția unor modele noi de afaceri. Ca urmare, obiectivele și natura riscurilor și activităților bancare se schimbă rapid, iar regulile care le guvernează ar trebui să evolueze simultan. Aceste evoluții se pot dovedi mai disruptive decât schimbările anterioare din industria bancară, deși, ca și în cazul oricărei previziuni, acest lucru nu este în nici un caz sigur.

Principalele produse și servicii oferite de fintech pot fi împărțite în două sectoare: servicii bancare de bază [împărțit, la rândul său, în trei sub-sectoare: a) servicii de creditare, economisire și atragere de capital; b) servicii de plată, compensare și decontare; c) servicii de management al investițiilor] și servicii suport pentru piață (se sprijină pe inovații și tehnologii care nu sunt specifice neapărat sectorului financiar, dar care joacă un rol semnificativ în dezvoltările fintech) așa cum se poate observa în tabelul 1.

Tabelul 1. Sectoare de servicii inovatoare

Sursa: CBSB

În urma analizei efectuate au fost identificate cinci scenarii referitoare la industria bancară și au fost prezentate șase studii de caz asupra unor anumite inovații, dintre care trei evaluează tehnologii (big data, tehnologiile distribuite și cloud computing-ul), iar trei evaluează modele de business fintech (serviciile de plată inovatoare, platformele de creditare și neo-băncile).

Scenariile referitoare la viitorul industriei bancare sunt următoarele:

Banca mai bună: modernizarea și digitalizarea jucătorilor existenți pe piață. În acest scenariu, băncile existente se digitalizează și se modernizează pentru a-și păstra relația cu clienții și serviciile principale oferite acestora, folosind noile tehnologii pentru a-și schimba modelele actuale de business.

Banca nouă: înlocuirea jucătorilor existenți cu alții noi. În viitor, jucătorii existenți nu pot supraviețui valului de distrugere produs de tehnologie și vor fi înlocuiți de noi bănci ,,tehnologice”, constituite, de exemplu, de companiile mari de tehnologie, precum Ammazon, Alphabet sau Apple (să le denumim bigtech), care vor dispune de platforme bancare complet digitalizate. Acești jucători noi vor folosi tehnologia avansată pentru a furniza servicii bancare mai inovatoare și mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Noile bănci pot obține licențe bancare de la autoritățile de supraveghere, dobândind propriii clienți sau pot intra în relații de colaborare cu băncile tradiționale.

Banca distribuită: împărțirea serviciilor financiare între companiile fintech specializate și băncile tradiționale. În acest scenariu, serviciile financiare vor deveni tot mai modularizate, dar jucătorii existenți pot furniza unul dintre acestea și pot supraviețui. Serviciile financiare pot fi furnizate de către oricine, jucători vechi sau noi, care se pot conecta la interfața digitalizată cu clienții care, la rândul ei, poate fi deținută de oricare dintre jucătorii de pe piață. Vor apărea o mulțime de jucători care vor furniza servicii specializate fără a încerca să devină bănci universale sau de retail.

Banca retrogradată: băncile tradiționale vor deveni furnizori de servicii devenite mărfuri și vor ceda relația directă cu clientul altor furnizori de servicii financiare, cum ar fi cele fintech și bigtech. Acestea vor folosi platforme de comunicare directă cu clienții pentru a oferi o mulțime de servicii financiare de bază precum: creditarea, economisirea și altele. Riscul activelor astfel create poate fi transferat către banca veche sau chiar către deținătorul platformei, în funcție de contractul încheiat între cele două părți.

Banca dezintermediată: băncile vor deveni nerelevante, clienții interacționând direct între ei cu ajutorul unor furnizori de servicii financiare individuale. Nevoia de intermediere printr-o terță parte de încredere dispare, băncile fiind înlocuite de platforme și tehnologii mai agile care vor asigura relaționarea directă între clienți, în funcție de nevoile lor financiare (un împrumut, efectuarea unei plăți, atragerea de capital etc.). În acest caz, clienții vor avea un cuvânt mai important de spus în alegerea serviciilor și a furnizorilor acestora. De asemenea, își vor putea asuma mai multe responsabilități directe în cadrul tranzacțiilor, crescând astfel și riscurile la care se expun.

În aceste condiții, CBSB își asumă sarcina de a contribui la înțelegerea riscurilor și oportunităților asociate cu noile fintech, descriind practicile observate înainte de a se angaja în procesul de determinare a nevoilor pentru orice reglementări sau recomandări.

De asemenea, problemele legate de apariția fintech sunt răspândite în diverse sectoare economice și la un nivel geografic foarte de mare, având implicații de natură juridică, instituțională, de supervizare și de reglementare care depășesc mandatul unui supervizor și reglementator al sistemului financiar-bancar.

Din punct de vedere al autorilor acestei analize, implicațiile pentru instituțiile de supervizare și pentru cadrul general de reglementare al sistemului financiar-bancar pot fi rezumate folosind următoarele principii și acțiuni:

-       Atunci când este necesar, siguranța, soliditatea și stabilitatea financiară pot fi susținute prin colaborarea dintre autoritățile de supraveghere bancară și alți reglementatori, precum și cu autoritățile publice care răspund de protecția datelor, a consumatorilor, concurență și securitatea națională, pentru a se asigura că băncile care folosesc tehnologiile inovatoare respectă legile și reglementările în vigoare;

-       Siguranța globală și soliditatea sistemului financiar pot fi susținute și prin colaborarea, coordonarea și schimbul de informații la nivel internațional;

-       Pregătirea continuă a personalului din aceste instituții precum și atragerea de specialiști în aceste domenii pentru a face față noilor provocări;

-       Investigarea și explorarea potențialului noilor tehnologii în vederea îmbunătățirii metodelor și proceselor proprii precum și transmiterea acestor îmbunătățiri obținute către alte instituții similare;

-       Revizuirea periodică a cadrului de supervizare în pas cu apariția unor noi riscuri datorate progresului tehnologic.

---

[1] https://www.bis.org/bcbs/publ/d431.pdf